Bun Găsit,
Scrierea este inerent un proces creativ.
Iar cea mai bună potrivire pentru un cercetător științific, este atunci când creativitatea împreună cu gândirea critică devin cheia succesului.
Din păcate, mulți oameni nu se consideră scriitori buni, găsind sarcina de a scrie atât intimidantă, cât și dificilă.
Însă pentru cei care nu au deja experiență în scris articole pentru reviste științifice, am un secret de împărtășit: nu trebuie să fii un scriitor bun pentru a scrie o lucrare științifică bună.
Motivul este acesta: există o formulă pentru a structura și organiza o lucrare științifică, astfel încât omul de știință / scriitorul să se poată concentra pe ceea ce știe cel mai bine – știința – și să se îngrijoreze mai puțin de scriere.
O formulă pentru scriere poate suna ca o rețetă pentru mediocritate și, în anumite contexte, acest lucru ar fi cu siguranță adevărat.
Dar pentru lucrarea științifică, accentul trebuie să rămână întotdeauna pe știință, folosind cuvintele simple pentru a transmite în mod eficient informația.
În ultimii 350 de ani, revistele științifice au dezvoltat un caracter distinctiv, stil, structură și organizare care facilitează atât scriitorului, cât și cititorului să obțină ceea ce au nevoie din lucrare: comunicarea eficientă a ideilor științifice.
O diferență majoră între scrierea științifică bazată pe jurnale și diversele forme de scriere găsite în altă parte este sfera foarte limitată a mediului nostru.
O lucrare științifică nu trebuie să cuprindă totul pentru toți oamenii.
O lucrare științifică este un gen nișat cu un scop la fel de nișat (foarte important).
O comunitate științifică specifică nu este o eșantionare aleatorie a umanității, ci un grup care împărtășește un fundal științific de bază stabilit și înțeles, un set larg convenit de obiective comune și un set deja stabilit de mecanisme pentru comunicarea informațiilor.
Urmând structura standard și organizarea unui articol de cercetare, autorul este constrâns în multe privințe.
Dar aceste constrângeri îi eliberează pe autor și cititor să se concentreze asupra conținutului, ceea ce duce adesea la o lucrare mai bună.
Referitor la structura standard a unei lucrări științifice, marea majoritate a lucrărilor publicate astăzi în reviste științifice urmează o structură destul de simplă.
Cu unele variante, majoritatea lucrărilor folosesc un format „IMRDC”:
- Introducere
- Metoda (experiment, teorie, proiectare, model)
- Rezultate si discutii
- Concluzii
Există două avantaje principale ale urmării structurii IMRDC:
- facilitează scriitorului organizarea conținutului
- facilitează cititorului găsirea oportună a informațiilor pe care le caută.
Acest format este atât de omniprezent încât este de multe ori surprinzător să vezi o lucrare care se abate semnificativ de la el (în afara domeniului științei, acest model organizațional merge după acronimul RDC: revendicare, dovezi, comentarii).
Desigur, există multe variații pe această temă, iar structura este menită să promoveze obiectivul comunicării.
Ești doctorand, cercetător sau profesor? Ai de scris articole științifice ISI și BDI?
Sesiunea de comunicări științifice a început… Înscrie-te în programul pentru scrierea articolelor ISI și BDI. Apasă pe butonul albastru.
Despre Lorena
Salut,
Sunt Lorena și sunt primul coach de scriere academică din România.
Sunt doctor în economie și am finalizat și un program de postdoctorat la o universitate de renume.
Din 2021 am devenit fondatoarea Diplomade10.ro.
Am fondat această școală pentru a-i ajuta pe studenți, masteranzi și doctoranzi să scape de teama de ce vor scrie în lucrare și mai ales cum vor scrie.
Este nevoie să evoluăm în domeniul cercetării, să venim cu noi soluții pentru a face o lume mai bună.
Dacă ai orice nelămuriri, te rog să-mi scrii.