Bun Găsit,
Dacă faci [ceva de genul acesta], va avea ca rezultat [ceva de genul acesta]!
Toată lumea este destul de familiarizată cu această frază sau declarație, deoarece reprezintă începutul unei lucrări științifice sau al unui proiect. Cu toate acestea, această afirmație nu este altceva decât o ipoteză.
Seamănă cu gândul tău despre ceea ce se va întâmpla în timpul sau după efectuarea experimentelor. Mai mult, această declarație poate fi elaborată numai pe baza cunoștințelor, faptelor și datelor pe care le dețineți deja.
O ipoteză este unul dintre elementele esențiale ale unei lucrări de cercetare științifică. Este o presupunere sau o idee construită pe înțelegerea ta a dovezilor și îți solicită să o demonstrezi prin fapte și exemple relevante.
O ipoteză este o indicație a rezultatelor așteptate ale unui experiment. În metodele științifice, o ipoteză este folosită ca fundație pentru cercetările viitoare. Odată ce înțelegi pe deplin conceptul din spatele ipotezei și structura ei adecvată, nu îți va fi mai greu de creat.
Cu toate acestea, dacă este prima dată când ești un cercetător în stadiu incipient, atunci ar putea deveni o sarcină epuizantă și frustrantă. În acest articol, vei învăța totul de la zero, adică ce este o ipoteză, tipurile ei și sfaturi practice pentru a scrie una.
Definiția ipotezei
O ipoteză este o presupunere sau poate o explicație tentativă pentru un anumit proces sau fenomen care a fost observat în timpul cercetării. Foarte des, o ipoteză și o presupunere sunt tratate la fel. Cu toate acestea, o ipoteză este o presupunere calculată și educată, dovedită sau infirmată prin metode de cercetare.
Pe baza faptelor și a dovezilor pe care le aduni în timpul cercetării, poți transforma o întrebare inițială de cercetare într-o predicție logică și rațională, adică ipoteza. Fiecare cercetare este efectuată pentru a rezolva o anumită problemă.
Pentru a îndeplini acest lucru, trebuie să parcurgi calea identificării problemei, să efectuezi o cercetare inițială și apoi să găsești răspunsul efectuând diverse experimente și observând rezultatul acestuia.
Cu toate acestea, înainte de a efectua experimentele sau sondajele legate de cercetare, trebuie să înțelegi și să recunoaști ceea ce aștepți de la rezultate. În acest moment, ar trebui să îți traduci ipoteza într-o declarație științifică pe care fie o vei dovedi, fie o vei infirma de-a lungul studiului tău.
O ipoteză reflectă înțelegerea ta a enunțului problemei și ca formă de dezvoltare a cunoștințelor. Prin urmare, trebuie să articulezi ipoteza într-un mod care ar trebui să apară ca o presupunere justificabilă pentru a studia proprietățile și cauzele fenomenului în tema de cercetare.
Caracteristici și surse ale ipotezelor:
Acum că ai o idee despre o ipoteză, este timpul să înțelegi caracteristicile acesteia.
– O ipoteză de cercetare trebuie să fie simplă, dar clară pentru a arăta suficient de fiabilă și justificată.
- Trebuie să fie precisă cu privire la rezultate.
- O ipoteză de cercetare ar trebui să fie scrisă într-o manieră auto-explicativă, astfel încât semnificația ei rămânând intactă.
- Dacă dezvolți o ipoteză relațională, trebuie să incluzi variabilele și să stabilești o relație adecvată între ele.
- O ipoteză trebuie să păstreze și să reflecte domeniul pentru investigații și experimente ulterioare.
Similar cu caracteristicile unei ipoteze de cercetare, există multe surse prin care poți formula ipoteza problemei tale de cercetare. Sursele primare la care te poți referi în timp ce creezi o ipoteză pentru cercetarea ta sunt:
- Lucrări științifice și teorii din domeniul temei tale de cercetare.
- Observații din experimente anterioare și teorii recente.
- O paradigmă generală care străbate domeniul de cercetare al unui subiect specific.
- Asemănarea și relativitatea între diverse teme de cercetare.
În timp ce parcurgi aceste surse, trebuie să te asiguri că toate sursele sunt credibile și academice.
Pentru a crea o ipoteză bună, trebuie să înțelegi complet conceptul de ipoteză. Prin urmare, înainte de a începe să scrii, este important să înțelegi mai întâi diferitele tipuri de ipoteze.
În principal, există doar două tipuri, adică ipoteza alternativă și ipoteza nulă.
1. Ipoteza alternativă
În domeniul academic, este notat ca H1. Semnificația acestui tip este de a identifica rezultatul așteptat al procedurii tale de cercetare. În plus, este clasificat în două subcategorii:
A. Direcțional: o declarație care definește modalitățile prin care vor fi adunate rezultatele așteptate. Este folosit în general în cazurile în care trebuie să stabilești o relație între diverse variabile, mai degrabă decât să faci orice comparație între mai multe grupuri. De exemplu, participarea la ședințele de kinetoterapie va îmbunătăți performanța pe teren a sportivilor.
b. Fără direcție: așa cum sugerează și numele, o ipoteză alternativă nedirecțională nu sugerează nicio direcție pentru rezultatele așteptate. De exemplu, participarea la ședințele de kinetoterapie influențează performanța pe teren a sportivilor.
Acum, în cele două exemple de mai sus, observă cu atenție cele două afirmații. Declarația direcțională specifică referitoare la ședințele de kinetoterapie vor îmbunătăți sau spori performanța. Pe de altă parte, afirmația nedirecțională ajută la stabilirea unei corelații între cele două variabile (ședințele de kinetoterapie și performanța). Totuși, nu se subliniază dacă performanța va fi bună sau proastă din cauza ședințelor de kinetoterapie.
2. Ipoteza nulă
O ipoteză nulă este notată cu H0. Există o ipoteză nulă spre deosebire de o ipoteză alternativă. Este o afirmație care definește opusul rezultatelor sau rezultatelor așteptate pe parcursul cercetării dumneavoastră. În termeni mai simpli, o ipoteză nulă este utilizată pentru a stabili o afirmație că nu există nicio relație între variabilele definite în ipoteză.
Pentru a-ți face o idee despre cum să scrii o ipoteză nulă, ultimul exemplu poate fi enunțat astfel:
Ședințele de kinetoterapie nu afectează performanțele sportivilor pe teren.
Atât ipotezele nule, cât și cele alternative sunt scrise pentru a oferi clarificări specifice și examinare a problemei de cercetare. Deci, pentru a clarifica confuzia, diferența dintre enunțul unei probleme de cercetare și o ipoteză este că prima este doar o întrebare care nu poate fi validată sau testată. În schimb, acesta din urmă poate fi testat, validat sau respins.
1. Ipoteza simplă
Este o afirmație care este făcută pentru a reflecta relația dintre variabilele dependente și independente. Urmează exemplul și vei înțelege,
A. Fumatul este o cauză importantă a cancerului pulmonar.
B. Consumul de alimente bogate în zahăr poate duce la obezitate.
2. Ipoteza complexă
O ipoteză complexă implică relația dintre mai multe variabile dependente sau independente enunțate în problema de cercetare. Urmează exemplele de mai jos pentru a obține o mai bună claritate în acest sens:
a. Persoanele care mănâncă mai multe fructe tind să aibă imunitate mai mare, colesterol mai mic și metabolism ridicat.
b. Includerea scurtelor pauze în timpul orelor de lucru poate duce la o concentrare mai mare și la creșterea productivității.
3. Ipoteza empirică
Este denumită și „Ipoteza de lucru”. Acest tip de afirmație este făcută atunci când o teorie este validată printr-un experiment și observație. În acest fel, afirmația pare suficient de justificată și diferită de o presupunere sălbatică.
Iată câteva exemple prin care poți învăța să creezi o ipoteză empirică:
a. Femeile care iau tablete de fier se confruntă cu un risc mai mic de anemie decât acele femei care iau vitamina B12.
b. Câinii învață mai repede dacă li se oferă hrană imediat după ce se supun unei comenzi.
4. Ipoteza Statistică
O afirmație care pretinde o explicație după studierea unui eșantion din populație se numește ipoteză statistică. Este un tip de analiză bazată pe logică în care cercetați o anumită populație și culegeți dovezi printr-o anumită dimensiune a eșantionului.
Mai jos sunt câteva declarații statistice ipotetice pentru a înțelege cum îți poți desfășura cercetarea utilizând date statistice:
A. 44% din populația indiană aparține grupei de vârstă 22-27 de ani
b. 47% din populația rurală din India este implicată în activități agricole.
Ai nevoie de ajutor pentru a scrie o lucrare neplagiată, scrisă corect atât în partea teoretică, metodologică și practică? Hai în programul Diplomade10, ca să te ajut…
Dă click pe butonul albastru, ca să vezi ce ți-am pregătit.
Despre Lorena
Salut,
Sunt Lorena și sunt primul coach de scriere academică din România.
Sunt doctor în economie și am finalizat și un program de postdoctorat la o universitate de renume.
Din 2021 am devenit fondatoarea Diplomade10.ro.
Am fondat această școală pentru a-i ajuta pe studenți, masteranzi și doctoranzi să scape de teama de ce vor scrie în lucrare și mai ales cum vor scrie.
Este nevoie să evoluăm în domeniul cercetării, să venim cu noi soluții pentru a face o lume mai bună.
Dacă ai orice nelămuriri, te rog să-mi scrii.