Datele cantitative sunt informații despre cantități și, prin urmare, numere, iar datele calitative sunt descriptive și se referă la fenomene care pot fi observate, dar nu măsurate, cum ar fi limbajul.
Ce este cercetarea calitativă?
Cercetarea calitativă este procesul de colectare, analiză și interpretare a datelor nenumerice, cum ar fi limbajul. Cercetarea calitativă poate fi folosită pentru a înțelege modul în care un individ percepe subiectiv și dă sens realității sale sociale.
Datele calitative sunt definite ca date nenumerice, cum ar fi text, video, fotografii sau înregistrări audio. Acest tip de date pot fi colectate folosind jurnalele sau interviurile aprofundate și analizate folosind o teorie fundamentată sau o analiză tematică.
Cercetarea calitativă este concentrată pe mai multe metode, implicând o abordare interpretativă, naturalistă a subiectului său. Aceasta înseamnă că cercetătorii calitativi studiază lucrurile în cadrul lor natural, încercând să dea un sens sau să interpreteze fenomenele în termeni de semnificațiile pe care le oferă oamenii.
Interesul pentru datele calitative a apărut ca urmare a nemulțumirii unor psihologi (de exemplu, Carl Rogers) față de studiul științific al psihologilor precum comportamentaliștii (de exemplu, Skinner).
Întrucât psihologii studiază oamenii, abordarea tradițională a științei nu este văzută ca o modalitate adecvată de a efectua cercetări, deoarece nu reușește să surprindă totalitatea experienței umane și esența a ceea ce înseamnă a fi om. Explorarea experienței participanților este cunoscută ca o abordare fenomenologică (re: Umanism).
Scopul cercetării calitative este de a înțelege realitatea socială a indivizilor, a grupurilor și a culturilor cât mai aproape posibil pe măsură ce participanții o simt sau o trăiesc. Astfel, oamenii și grupurile, sunt studiate în cadrul lor natural.
Cercetarea care urmează o abordare calitativă este exploratorie și urmărește să explice „cum” și „de ce” un anumit fenomen sau comportament funcționează așa cum funcționează într-un anumit context. Poate fi folosit pentru a genera ipoteze și teorii din date.
Metode (utilizate pentru a obține date calitative)
Există diferite tipuri de metode de cercetare calitativă, inclusiv jurnal, interviuri aprofundate, documente, focus grupuri, studii de caz și etnografie.
Rezultatele metodelor calitative oferă o înțelegere profundă a modului în care oamenii își percep realitățile sociale și, în consecință, a modului în care acţionează în lumea socială.
Cercetătorul are mai multe metode de colectare a materialelor empirice, de la interviu la observarea directă, la analiza artefactelor, documentelor și înregistrărilor culturale, la utilizarea materialelor vizuale sau a experienței personale (Denzin și Lincoln, 1994, p. 14).
Un bun exemplu de metodă de cercetare calitativă ar fi interviurile nestructurate care generează date calitative prin utilizarea întrebărilor deschise. Acest lucru permite respondentului să vorbească într-o oarecare profunzime, alegându-și propriile cuvinte. Acest lucru îl ajută pe cercetător să dezvolte un sentiment real al înțelegerii unei situații de către o persoană.
Observați că datele calitative ar putea fi mult mai mult decât cuvinte sau text. Fotografiile, videoclipurile, înregistrările audio și așa mai departe, pot fi considerate date calitative.
Analiza calitativă a datelor
Cercetarea calitativă este la nesfârșit creativă și interpretativă. Cercetătorul nu părăsește doar câmpul cu munți de date empirice și apoi își scrie cu ușurință descoperirile.
Sunt construite interpretări calitative și diferite tehnici pot fi folosite pentru a da sens datelor, cum ar fi analiza de conținut, teoria fundamentată (Glaser & Strauss, 1967), analiza tematică (Braun & Clarke, 2006) sau analiza discursului.
De exemplu, analiza tematică este o abordare calitativă care implică identificarea ideilor implicite sau explicite în cadrul datelor. Temele vor apărea adesea odată ce datele au fost codificate.
Caracteristici cheie
Evenimentele pot fi înțelese în mod adecvat doar dacă sunt văzute în context. Prin urmare, un cercetător calitativ se cufundă în teren, în mediul natural. Contextele de anchetă nu sunt concepute; sunt naturali. Nimic nu este predefinit sau luat de la sine înțeles.
Cercetătorii calitativi doresc ca cei care sunt studiati să vorbească de la sine, să-și ofere perspectivele în cuvinte și alte acțiuni. Prin urmare, cercetarea calitativă este un proces interactiv în care persoanele studiate îi predau cercetătorului despre viața lor.
Cercetatorul calitativ este parte integrantă a datelor, fără participarea activă a cercetătorului, nu există date.
Designul studiului evoluează în timpul cercetării și poate fi ajustat sau modificat pe măsură ce progresează.
Pentru cercetătorul calitativ, nu există o realitate unică, ea este subiectivă și există doar în raport cu observatorul.
Teoria este bazată pe date și apare ca parte a procesului de cercetare, evoluând din datele pe măsură ce sunt colectate.
Limitările cercetării calitative
Din cauza timpului și costurilor implicate, proiectele calitative nu prelevează, în general, mostre din seturi de date la scară largă.
Problema validității sau fiabilității adecvate este o critică majoră. Din cauza naturii subiective a datelor calitative și a originii lor în contexte unice, este dificil să se aplice standardele convenționale de fiabilitate și validitate.
De exemplu, din cauza rolului central jucat de cercetător în generarea datelor, nu este posibilă replicarea studiilor calitative. De asemenea, contextele, situațiile, evenimentele, condițiile și interacțiunile nu pot fi replicate în nicio măsură și nici generalizările nu pot fi făcute într-un context mai larg decât cel studiat cu orice încredere.
Timpul necesar pentru colectarea, analiza și interpretarea datelor este lung. Analiza datelor calitative este dificilă și cunoștințele de specialitate ale unui domeniu sunt necesare pentru a încerca interpretarea datelor calitative și trebuie avut mare grijă atunci când faceți acest lucru, de exemplu, dacă se caută simptome de boală mintală.
Avantajele cercetării calitative
Datorită implicării strânse a cercetătorului, cercetătorul obține o viziune din interior asupra domeniului. Acest lucru permite cercetătorului să găsească probleme care sunt adesea omise (cum ar fi subtilitățile și complexitățile) de cercetările științifice, mai pozitiviste.
Descrierile calitative pot juca rolul important de a sugera posibile relații, cauze, efecte și procese dinamice.
Analiza calitativă permite ambiguități/contradicții în date, care sunt o reflectare a realității sociale (Denscombe, 2010).
Cercetarea calitativă folosește un stil descriptiv, narativ; această cercetare ar putea fi de un beneficiu deosebit pentru practician, deoarece acesta sau el ar putea apela la rapoarte calitative pentru a examina forme de cunoștințe care altfel ar putea fi indisponibile, obținând astfel noi perspective.
Ce este cercetarea cantitativă?
Cercetarea cantitativă implică procesul de colectare și analiză obiectivă a datelor numerice pentru a descrie, prezice sau controla variabilele de interes.
Scopurile cercetării cantitative sunt de a testa relațiile cauzale dintre variabile, de a face predicții și de a generaliza rezultatele la populații mai largi.
Cercetătorii cantitativi urmăresc să stabilească legi generale ale comportamentului și fenomenului în diferite setări/contexte. Cercetarea este folosită pentru a testa o teorie și, în cele din urmă, o susține sau o respinge.
Metode (utilizate pentru a obține date cantitative)
Experimentele produc de obicei date cantitative, deoarece sunt preocupate de măsurarea lucrurilor. Cu toate acestea, alte metode de cercetare, cum ar fi observațiile controlate și chestionarele pot produce atât informații cantitative.
De exemplu, o scară de evaluare sau întrebări închise dintr-un chestionar ar genera date cantitative, deoarece acestea produc fie date numerice, fie date care pot fi clasificate în categorii (de exemplu, răspunsuri „da”, „nu”).
Metodele experimentale limitează posibilele moduri în care un participant la cercetare poate reacționa și exprima un comportament social adecvat.
Prin urmare, este probabil ca constatările să fie legate de context și pur și simplu să reflecte ipotezele pe care cercetătorul le aduce investigației.
Analiza cantitativă a datelor
Statisticile ne ajută să transformăm datele cantitative în informații utile pentru a ajuta la luarea deciziilor. Putem folosi statistici pentru a rezuma datele noastre, descriind modele, relații și conexiuni. Statisticile pot fi descriptive sau inferenţiale.
Statisticile descriptive ne ajută să rezumam datele noastre, în timp ce statisticile inferențiale sunt folosite pentru a identifica diferențele semnificative statistic între grupurile de date (cum ar fi grupurile de intervenție și de control într-un studiu de control randomizat).
Caracteristici cheie
- Cercetătorii cantitativi încearcă să controleze variabilele străine prin efectuarea studiilor lor în laborator.
- Cercetarea vizează obiectivitatea (adică, fără părtinire) și este separată de date.
- Designul studiului este determinat înainte de a începe.
- Pentru cercetătorul cantitativ realitatea este obiectivă și există separat de cercetător și este capabilă să fie văzută de oricine.
- Cercetarea este folosită pentru a testa o teorie și, în cele din urmă, o susține sau o respinge.
Limitările cercetării cantitative
Context: Experimentele cantitative nu au loc în cadru natural. În plus, ele nu permit participanților să-și explice alegerile sau semnificația întrebărilor pe care le-ar putea avea pentru acești participanți (Carr, 1994).
Expertiza cercetătorului: Cunoașterea slabă a aplicării analizei statistice poate afecta negativ analiza și interpretarea ulterioară (Black, 1999).
Variabilitatea cantității de date: sunt necesare dimensiuni mari ale eșantioanelor pentru o analiză mai precisă. Studiile cantitative la scară mică pot fi mai puțin fiabile din cauza cantității reduse de date (Denscombe, 2010). Acest lucru afectează, de asemenea, capacitatea de a generaliza rezultatele studiului la populații mai largi.
Prejudecăți de confirmare: cercetătorul ar putea să rateze observarea fenomenelor din cauza concentrării asupra teoriei sau testării ipotezelor, mai degrabă decât pe teoria generării ipotezelor.
Avantajele cercetării cantitative
Obiectivitatea științifică: Datele cantitative pot fi interpretate cu analize statistice și, deoarece statisticile se bazează pe principiile matematicii, abordarea cantitativă este privită ca obiectivă din punct de vedere științific și rațional (Carr, 1994; Denscombe, 2010).
Util pentru testarea și validarea teoriilor deja construite.
Analiză rapidă: Software-ul sofisticat elimină o mare parte din necesitatea analizei prelungite a datelor, în special cu volume mari de date implicate (Antonius, 2003).
Replicare: Datele cantitative se bazează pe valori măsurate și pot fi verificate de alții deoarece datele numerice sunt mai puțin deschise la ambiguități de interpretare.
Ipotezele pot fi testate și datorită utilizării analizei statistice (Antonius, 2003).
Dacă vrei să știi cum să-ți scrii lucrarea de licență, disertație sau doctorat… te invit în programul Diplomade10.
Despre Lorena
Salut,
Sunt Lorena și sunt primul coach de scriere academică din România.
Sunt doctor în economie și am finalizat și un program de postdoctorat la o universitate de renume.
Din 2021 am devenit fondatoarea Diplomade10.ro.
Am fondat această școală pentru a-i ajuta pe studenți, masteranzi și doctoranzi să scape de teama de ce vor scrie în lucrare și mai ales cum vor scrie.
Este nevoie să evoluăm în domeniul cercetării, să venim cu noi soluții pentru a face o lume mai bună.
Dacă ai orice nelămuriri, te rog să-mi scrii.
