Bun Găsit,
Scrierea unei lucrări și publicarea acesteia într-un jurnal științific este o muncă grea.
Însă, ce îi motivează pe autori să treacă prin procesul de scriere și apoi prin procesul de evaluare, pentru a-și publica lucrările?
Există două tipuri de motivații, altruismul și interesul personal, iar majoritatea autorilor au o combinație a celor două.
Să le luăm pe rând…
– Altruismul
Publicațiile științifice revizuite de colegi sunt astăzi metoda predominantă pentru diseminarea și arhivarea progreselor științifice (cărțile, prezentările conferințelor și predarea în mediul universitar sunt alte modalități comune).
Știința crește și avansează printr-o colecție comună de cunoștințe care este în mod constant provocată, revizuită și extinsă.
Majoritatea oamenilor de știință au o dorință puternică de a contribui la avansarea domeniului lor, care este adesea motivul lor principal pentru a deveni om de știință.
Publicarea este de obicei cea mai simplă modalitate de a aduce o astfel de contribuție și, prin urmare, este extrem de motivantă (și satisfăcătoare) pentru majoritatea oamenilor de știință.
– Interes personal
Publicarea poate aduce, de asemenea, beneficii tangibile unui autor, oferind astfel o motivație personală pentru a scrie și publica o lucrare.
Publicarea este necesară pentru avansarea în carieră și este însoțită frecvent de recompense monetare directe sau indirecte.
Familiara paradigmă „publică sau pier” din mediul academic este absolut necesară avansării în carieră și finalizării doctoratului.
Dar chiar și fără aceste motivații profesionale evidente, aproape toți oamenii își doresc să fie recunoscuți pentru eforturile lor.
De exemplu:
“Știu că sunt extrem de motivat de recompensa recunoașterii colegilor”.
“Sunt mulțumit să văd lucrările mele folosite și referențiate și sunt mândru că public în reviste pe care le respect și le admir”.
Iată cum se face…
– Echilibrarea altruismului și a interesului personal
Aproape fiecare autor are o combinație a acestor două clase de motivație.
Problema vine atunci când altruismul și interesul personal nu sunt echilibrate. În special, dacă interesul personal devine atât de puternic încât să devină egoist și să înlăture obiectivul altruist al progresului științific, astfel că întreaga întreprindere științifică poate suferi.
În lumea academică, ca și în lumea economică, sistemele care promovează o mai mare disparitate în „bogăție” contribuie la egoismul dezechilibrat.
Un turneu câștigător, în care numai oamenii de știință cu lucrări de top publicate în revistele de top au șansa de a obține locuri de muncă, burse și premii, vor înclina motivațiile spre interesul personal.
În lumea afacerilor, recompensarea și recunoașterea numai a câștigurilor monetare pentru angajatorul cuiva poate avea același efect.
Rezultatul poate fi un continuum al păcatelor: lipsa motivației pentru experimentele de replicare, părtinire împotriva rezultatului nul, prevalența crescută a științei fade și sigure în fața explorării creative, lipsă de transparență și dezvăluire completă, conflicte de interese, publicare dublă, plagiat și fraudă directă.
Cel mai bun mod de a combate interesul propriu dezechilibrat este să găsești modalități de a-ți aminti în permanență de ce ai devenit în primul rând om de știință: să faci o diferență pozitivă în lume.
Dacă îți păstrezi motivațiile altruiste întotdeauna aproape și niciodată compromise, beneficiile personale vor veni numaidecât.
P.S. Dacă ești doctorand nu uita că publicațiile tale pot reprezenta părți și capitole din teză.
Ideea e să începi să scrii pentru că publicarea articolelor durează ceva timp.
De regulă revistele publică fie de 2 ori pe an (decembrie și iunie), altele de 3 ori pe an (decembrie, aprilie și august), altele scot 4 numere (decembrie, martie, iunie și septembrie) sau 5-6 numere.
Depinde foarte mult de domeniul în care cercetezi și de locul în care îți indică profesorul coordonator ca să publici.
Ca să vezi cât de des se publică, alege un jurnal din domeniul tău și vezi câte numere scot pe an, ca să știi cât de repede trebuie să te miști.
Îți recomand să începi de azi să te gândești la un titlu de articol și la un abastract.
Ca mai apoi să începi să faci cercetarea practică și să începi să scrii literatura și interpretările.
Salut,
Sunt Lorena și sunt primul coach de scriere academică din România.
Sunt doctor în economie și am finalizat și un program de postdoctorat la o universitate de renume.
Din 2021 am devenit fondatoarea Diplomade10.ro.
Am fondat această școală pentru a-i ajuta pe studenți, masteranzi și doctoranzi să scape de teama de ce vor scrie în lucrare și mai ales cum vor scrie.
Este nevoie să evoluăm în domeniul cercetării, să venim cu noi soluții pentru a face o lume mai bună.
Dacă ai orice nelămuriri, te rog să-mi scrii.