Bun Găsit,
Atunci când selectezi o problemă/temă de cercetare, trebuie să ai în vedere o serie de considerente care te vor ajuta să te asiguri că studiul tău va fi gestionabil și că rămâi motivat.
Aceste considerații sunt:
– Interesul – Interesul ar trebui să fie cel mai important aspect în selectarea unei probleme de cercetare. Un efort de cercetare necesită, de obicei, timp și implică muncă grea și posibil probleme neprevăzute.
Dacă selectezi un subiect care nu te interesează foarte mult, ar putea deveni extrem de dificil să-ți susții motivația necesară și să depui suficient timp și energie pentru a finaliza lucrarea.
– Amploarea – Ar trebui să ai suficiente cunoștințe despre procesul de cercetare pentru a putea vizualiza munca implicată în finalizarea studiului propus.
– Restrângerea subiectului la ceva ușor de gestionat, specific și clar. Este extrem de important să selectezi o temă pe care să o poți gestiona în timp și cu resursele pe care le ai la dispoziție.
Chiar dacă efectuezi un studiu descriptiv, trebuie să iei în considerare cu atenție amploarea acestuia.
– Măsurarea conceptelor: Dacă utilizezi un concept în studiul tău (în studii cantitative), asigură-te că ești clar cu privire la variabile și măsurarea acestora.
De exemplu, dacă intenționezi să măsori eficacitatea unui program de promovare a sănătății, trebuie să fii clar ce determină eficacitatea și cum va fi măsurată.
Nu utiliza în problema ta de cercetare concepte pe care nu ești sigur cum să le măsori.
Deși cea mai mare parte a activității de dezvoltare se va desfășura în timpul studiului tău, este imperativ să fii suficient de clar cu privire la măsurarea acestor concepte în această etapă.
– Nivel de expertiză – Asigură-te că ai un nivel adecvat de expertiză pentru sarcina pe care o propui.
Ține cont de faptul că vei învăța în timpul studiului și poți primi ajutor de la coordonatorul tău și de la alții, dar amintește-ți că trebuie să faci cea mai mare parte a muncii singur.
– Relevanță: Selectează un subiect care este relevant pentru tine ca profesionist.
Asigură-te că studiul tău se adaugă la corpul de cunoștințe existente, compensează lacunele actuale sau este util în formularea politicilor.
Acest lucru te va ajuta să susții interesul pentru studiu.
– Disponibilitatea datelor: Dacă subiectul tău implică colectarea de informații din surse secundare (înregistrări, recensământ sau alte rapoarte deja publicate etc.), asigură-te că aceste date sunt disponibile și în formatul dorit înainte de a finaliza tema.
– Probleme etice: Un alt aspect important în formularea unei probleme de cercetare sunt aspectele etice implicate.
În cursul efectuării unui studiu de cercetare, populația studiată poate fi afectată negativ de unele dintre întrebări (direct sau indirect); lipsa de intervenție; partajarea de informații sensibile și private; sau să fie pur și simplu să fie „cobai” experimentali.
Modul în care problemele etice pot afecta populația studiată și modul în care problemele etice pot fi depășite ar trebui să fie examinate amănunțit în etapa de formulare a problemei.
Formularea unei probleme de cercetare este cea mai importantă parte a călătoriei de cercetare, deoarece calitatea și relevanța lucrării tale depind în întregime de aceasta.
Fiecare pas din călătoria de cercetare depinde de modul în care ai formulat problema de cercetare.
În ciuda importanței acestui pas, există foarte puține îndrumări disponibile în alte cărți.
Această sarcină este lăsată în mare măsură fie profesorilor de metodologia cercetării, fie studenților să învețe singuri.
Unul dintre punctele forte al cursului online Diplomade10 este că oferă unui începător toată ghidarea necesară pas cu pas într-un singur loc.
Mai trebuie să știi că procesul de formulare a unei probleme de cercetare constă dintr-o serie de etape.
O scurtă trecere în revistă a literaturii relevante ajută enorm la lărgirea acestei baze de cunoștințe.
Fără o astfel de cunoaștere, este dificil să „disecăm” un domeniu în mod clar și adecvat.
Dacă nu știi ce subiect de cercetare, idee, întrebări sau problemă dorești să cercetezi (ceea ce nu este neobișnuit în rândul studenților), parcurge următorii pași:
Pasul 1. Identifică un domeniu larg sau un domeniu de interes pentru tine.
Întreabă-te: „Ce mă interesează cu adevărat ca profesionist?”
Este o idee bună să te gândești la domeniul în care ai dori să lucrezi după absolvire.
Acest lucru te va ajuta să găsești un subiect interesant și unul care îți poate fi de folos în viitor.
De exemplu, dacă ești student la asistență socială, înclini să lucrezi în domeniul bunăstării tinerilor, al refugiaților sau al violenței domestice după absolvire, ai putea începe cercetarea într-unul dintre aceste domenii.
Sau dacă studiezi marketing, ai putea fi interesat să cercetezi comportamentul consumatorilor.
Sau, în calitate de student în domeniul sănătății publice, care intenționează să lucreze cu pacienți care au HIV/SIDA, s-ar putea să efectuezi cercetări pe un domeniu legat de HIV/SIDA.
În ceea ce privește călătoria de cercetare, acestea sunt domeniile largi de cercetare.
Este imperativ să identifici unul care te interesează înainte de a-ți întreprinde călătoria de cercetare.
Pasul 2. Împarte zona largă în subzone.
La început, vei realiza că toate domeniile largi menționate mai sus: bunăstarea tinerilor, refugiații, violența domestică, comportamentul consumatorului și HIV/SIDA… cuprind multe aspecte.
În mod similar, poți selecta orice domeniu din alte domenii, cum ar fi sănătatea comunității sau cercetarea consumatorilor și poți trece prin acest proces de împărțire.
În pregătirea acestei liste de subdomeni, ar trebui să consulți și alte persoane care au cunoștințe despre domeniu și literatura din domeniul tău.
Odată ce ai elaborat o listă exhaustivă a subzonelor din diverse surse, treci la următoarea etapă în care selectezi ceea ce va deveni baza cercetării tale.
Pasul 3. Selectează ceea ce te interesează cel mai mult.
Nu este nici recomandabil, nici fezabil să studiezi toate subzonele.
Din această listă, selectează probleme sau subdomeniile de care ești pasionat.
Acest lucru se datorează faptului că interesul tău ar trebui să fie cel mai important factor determinant pentru selecție, chiar dacă există și alte considerații care au fost discutate mai sus.
O modalitate de a decide ce te interesează cel mai mult este să începi cu procesul de eliminare.
Parcurge lista pe care o ai și șterge toate acele subzone de care nu ești foarte interesat.
Vei descoperi că, spre sfârșitul acestui proces, îți va deveni foarte dificil să mai ștergi ceva.
Trebuie să continui până când rămâi cu ceva care este gestionabil, având în vedere timpul disponibil pentru tine, nivelul tău de expertiză și alte resurse necesare pentru a efectua studiul.
Odată ce ești sigur că ai selectat o problemă care te pasionează și pe care o poți gestiona, ești gata să mergi la urmatorul pas.
Pasul 4. Ridică întrebări de cercetare.
La acest pas întreabă-te: „Despre ce vreau să aflu în această subzonă?”
Realizează o listă cu orice întrebări care îți vin în minte legate de subzona aleasă și dacă crezi că sunt prea multe pentru a fi gestionate, parcurge procesul de eliminare, așa cum ai făcut la Pasul 3.
Pasul 5. Formulează obiective.
Atât obiectivul tău general, cât și obiectivele tale specifice trebuie acum formulate, care decurg din întrebările tale de cercetare.
Principala diferență dintre obiective și întrebări de cercetare este modul în care sunt scrise.
Întrebările de cercetare sunt, evident, întrebări.
Obiectivele transformă aceste întrebări în scopuri comportamentale folosind cuvinte orientate spre acțiune precum „a identifica”, „a determina” și „a analiza”.
Unii cercetători preferă să inverseze procesul; adică pleacă de la obiective şi formulează întrebări de cercetare din ele.
Unii cercetători sunt mulțumiți doar de întrebările de cercetare și nu formulează deloc obiective.
Dacă preferi să ai doar întrebări de cercetare sau doar obiective, este în regulă, dar ține cont de cerințele facultății tale pentru propunerile de cercetare.
Dacă vrei să știi cum să formulezi obiective (cu exemple concrete) înscrie-te în cursul Diplomade10.
Pasul 6. Evaluează-ți obiectivele.
Acum, examinează-ți obiectivele pentru a stabili fezabilitatea realizării lor prin efortul tău de cercetare.
Ia-le în considerare în raport cu timpul pe care îl ai la dispoziție, resurselor (financiare și umane) și expertizei tehnice de care ai la dispoziție.
Pasul 7. Verifică de două ori.
Gândește-te dacă ești sau nu suficient de interesat de studiu și ai resurse adecvate pentru a-l întreprinde.
Întrebă-te: „Sunt cu adevărat entuziasmat de acest studiu?” și „Am într-adevăr suficiente resurse pentru a-l întreprinde?”
Răspunde la aceste întrebări în mod realist. Dacă răspunsul tău la una dintre ele este „nu”, reevaluează-ți obiectivele
Prin urmare…
Dacă vrei să știi cum să-ți realizezi concret lucrarea de diplomă, ai nevoie de exemple, formulări, un model de lucrare științifică publicată etc… găsești în cursul Diplomade10.
Tot ce îți explic aici se aplică chiar dacă ești student la licență, disertație sau doctorand.
De asemenea, informațiile se aplică tuturor domenilor de studiu. Cursul Diplomade10 este destinat în primul rând să servească drept ghid (îndrumar pas cu pas) pentru studenții/doctoranzii de la la toate disciplinele de la diferite universități și specializări atât din România, cât și din străinătate.
Cursul este, de fapt, o consecință a experienței mele profesor, cercetător și autor de publicații științifice pe care le găsești indexate pe Google Academic.
Apasă pe butonul albastru, ca să afli cum te pot ajuta.
Despre Lorena
Salut,
Sunt Lorena și sunt primul coach de scriere academică din România.
Sunt doctor în economie și am finalizat și un program de postdoctorat la o universitate de renume.
Din 2021 am devenit fondatoarea Diplomade10.ro.
Am fondat această școală pentru a-i ajuta pe studenți, masteranzi și doctoranzi să scape de teama de ce vor scrie în lucrare și mai ales cum vor scrie.
Este nevoie să evoluăm în domeniul cercetării, să venim cu noi soluții pentru a face o lume mai bună.
Dacă ai orice nelămuriri, te rog să-mi scrii.
