Bun Găsit,
În linii mari, orice întrebare la care dorești să primești răspuns și orice presupunere sau afirmație pe care dorești să o contestezi sau să o investighezi poate deveni o problemă de cercetare sau un subiect de cercetare pentru studiul tău.
Cu toate acestea, este important să ne amintim că nu toate întrebările pot fi transformate în probleme de cercetare și unele se pot dovedi a fi extrem de dificil de studiat.
Întrucât formularea acestora nu este deloc o sarcină ușoară.
Pentru a formula ușor o problemă, necesită cunoștințe considerabile atât asupra domeniului subiectului, cât și asupra metodologiei de cercetare.
Odată ce examinezi o întrebare mai atent, îți vei da seama în curând de complexitatea formulării unei idei într-o problemă care poate fi cercetată.
Este esențial ca problema pe care o formulezi să poată rezista controlului în ceea ce privește procedurile care trebuie întreprinse.
Dacă te întrebi despre….
Importanţa formulării unei probleme de cercetare
Formularea unei probleme de cercetare este primul și cel mai important pas al procesului de cercetare.
Este ca și identificarea unei destinații înainte de a începe o călătorie. În absența unei destinații, este imposibil să identifici cea mai scurtă rută sau chiar oricare rută.
În mod similar, în absența unei probleme clare de cercetare, un plan clar este imposibil.
Pentru a folosi o altă analogie, o problemă de cercetare este ca fundația unei clădiri.
Tipul și designul clădirii depind de fundație. Dacă fundația este bine proiectată și puternică, așa va fi și clădirea.
Problema cercetării servește ca fundament al unui studiu de cercetare: dacă este bine formulată, te poți aștepta să urmeze un studiu bun.
Dacă cineva dorește să rezolve o problemă, trebuie să știe în general care este problema.
Se poate spune că o mare parte a problemei constă în a ști ce încearcă cineva să facă.
Trebuie să ai o idee clară cu privire la ceea ce dorești să afli și nu ce crezi că trebuie să găsești.
O problemă de cercetare poate lua mai multe forme, de la cele foarte simple la cele foarte complexe.
Modul în care formulezi o problemă determină aproape fiecare pas care urmează:
– tipul de design al studiului care poate fi utilizat;
– tipul de strategie de eșantionare care poate fi utilizată;
– instrumentul de cercetare care poate fi utilizat sau dezvoltat; și…
– tipul de analiză care poate fi întreprinsă.
Să presupunem că domeniul tău mare de interes este depresia.
În plus, să presupunem că dorești să efectuezi un studiu de cercetare cu privire la serviciile disponibile pacienților cu depresie care trăiesc într-o comunitate.
Dacă obiectivul tău este să afli tipurile de servicii disponibile pacienților cu depresie, studiul va fi predominant de natură descriptivă și calitativă.
Aceste tipuri de studii se încadrează în categoria cercetării calitative și sunt realizate folosind metodologii de cercetare calitativă.
Pe de altă parte, dacă dorești să afli gradul de utilizare a acestor servicii, adică numărul de persoane care le folosesc, va folosi în mod predominant metodologii cantitative, chiar dacă este de natură descriptivă care descrie numărul de persoane care folosesc un serviciu.
Dacă obiectivul tău este de a determina amploarea utilizării în raport cu atributele personale ale pacienților, studiul va fi clasificat ca fiind unul corelațional (și cantitativ).
Metodologia folosită va fi diferită de cea utilizată în cazul unui studiu descriptiv.
În mod similar, dacă scopul tău este să afli eficacitatea acestor servicii, studiul va fi din nou clasificat drept corelațional, iar designul studiului utilizat, metodele de colectare a datelor și analiza acestuia vor face parte din metodologia cantitativă.
Prin urmare, este important să înțelegi că modul în care formulezi o problemă de cercetare determină toți pașii următori pe care trebuie să îi urmezi în timpul călătoriei tale de cercetare.
Formularea unei probleme este ca „inputul” unui studiu, iar „outputul” – calitatea conținutului raportului de cercetare și validitatea asociilor sau cauzalității stabilite – este în întregime dependent de ea.
Ia-ți timp pentru formularea problemei tale, deoarece cu cât ești mai clar cu privire la problema/întrebarea ta de cercetare, cu atât îți va fi mai ușor mai târziu.
Prin urmare,,,
Dacă vrei să știi cum să formulezi problema de cercetare, ai nevoie de exemple, formulări, un model de lucrare științifică publicată etc… găsești în cursul Diplomade10.
Tot ce îți explic aici se aplică chiar dacă ești student la licență, disertație sau doctorand.
De asemenea, informațiile se aplică tuturor domenilor de studiu. Cursul Diplomade10 este destinat în primul rând să servească drept ghid (îndrumar pas cu pas) pentru studenții/doctoranzii de la la toate disciplinele de la diferite universități și specializări atât din România, cât și din străinătate.
Cursul este, de fapt, o consecință a experienței mele profesor, cercetător și autor de publicații științifice pe care le găsești indexate pe Google Academic.
Apasă pe butonul albastru, ca să afli cum te pot ajuta.
Despre Lorena
Salut,
Sunt Lorena și sunt primul coach de scriere academică din România.
Sunt doctor în economie și am finalizat și un program de postdoctorat la o universitate de renume.
Din 2021 am devenit fondatoarea Diplomade10.ro.
Am fondat această școală pentru a-i ajuta pe studenți, masteranzi și doctoranzi să scape de teama de ce vor scrie în lucrare și mai ales cum vor scrie.
Este nevoie să evoluăm în domeniul cercetării, să venim cu noi soluții pentru a face o lume mai bună.
Dacă ai orice nelămuriri, te rog să-mi scrii.