Bun Găsit,
Procesul de scriere a lucrării de licență, disertație sau doctorat începe cu planificarea unui studiu de cercetare care cuprinde 4 pași:
– Construirea designului cercetării
– Construirea instrumentelor de cercetare
– Selectarea eșantionului
– Scrierea propunerii de cercetare
Astfel…
Pasul 1. Construirea designului cercetării
O caracteristică extrem de importantă a cercetării este utilizarea metodelor adecvate.
Cercetarea implică explorarea și descrierea sistematică, controlată, validă și riguroasă a ceea ce nu este cunoscut și stabilirea de asocieri și cauzalitate care să permită predicția precisă a rezultatelor într-un anumit set de condiții.
De asemenea, implică identificarea lacunelor în cunoștințe, verificarea a ceea ce este deja cunoscut și identificarea erorilor și limitărilor din trecut.
Puterea a ceea ce găsești se bazează în mare parte pe modul în care a fost găsit.
Funcția principală a unui design de cercetare este aceea de a explica cum vei găsi răspunsuri la întrebările tale de cercetare.
Designul cercetării stabilește detaliile specifice ale solicitării tale.
Un proiect de cercetare ar trebui să includă următoarele:
– proiectarea studiului în sine și partea logistică pe care o propui să o realizezi
– procedurile de măsurare
– strategia de eșantionare
– cadrul de analiză
– intervalul de timp.
Nu trebuie confundat între designul studiului și designul cercetării. Reține că designul studiului este o parte a designului cercetării.
Este proiectarea studiului în sine, în timp ce proiectarea cercetării include și alte părți care constituie procesul de cercetare.
Pentru orice investigație, selectarea unui design adecvat de cercetare este crucială pentru a-ți permite să ajungi la constatări, comparații și concluzii valide.
Un design defectuos are ca rezultat constatări înșelătoare și, prin urmare, echivalează cu irosirea resurselor umane și financiare.
În cercurile științifice, puterea unei investigații empirice este evaluată în primul rând prin prisma designului de cercetare adoptat.
Atunci când selectezi un design de cercetare, este important să te asiguri că este valid, funcțional și gestionabil.
Selectează sau dezvoltă designul care este cel mai potrivit studiului tău.
Trebuie să ai motive puternice pentru a selecta un anumit design; trebuie să fii în măsură să-ți justifici selecția; și ar trebui să fii conștient (ă) de punctele sale forte, punctele slabe și limitări.
În plus, va trebui să explici detaliile logistice necesare pentru implementarea designului sugerat.
Dacă vrei să știi cum să-ți alegi design-ul cercetării, în Modulul 5, din cadrul cursului Diplomade10, am explicat pe larg cum trebuie să faci acest lucru și cum trebuie să-l realizezi.
Mergem mai departe la…
Pasul 2. Construirea instrumentelor de cercetare
Orice lucru care devine un mijloc de colectare a informațiilor pentru studiul tău se numește „instrument de cercetare”. Iar aici avem ca exemplu: observația, interviul, chestionarul etc.
Construirea unui instrument de cercetare este primul pas „practic” în realizarea unui studiu.
Va trebui să decizi cum vei colecta datele pentru studiul propus și apoi să construiești un instrument de cercetare pentru colectarea datelor.
Modulul 5 din cadrul cursului Diplomade10 detaliază diferitele metode de colectare a datelor pentru studii calitative și cantitative și procesul de dezvoltare a unui instrument de cercetare.
Dacă intenționezi să colectezi date în mod specific pentru studiul tău (date primare), trebuie fie să construiești un instrument de cercetare, fie să selectezi unul care a fost deja construit.
Modulul 5 tratează metodele de colectare a datelor folosind scale.
Dacă utilizezi date secundare (informații deja colectate în alte scopuri), va trebui să identifici ce informații sunt necesare și apoi să dezvolți un formular pentru a extrage datele necesare.
Pentru a determina ce informații sunt necesare, trebuie să parcurgi același proces ca și pentru datele primare.
Testarea pe teren (sau pre-testarea) unui instrument de cercetare este o parte integrantă a construcției instrumentului.
De regulă, pretestarea unui instrument de cercetare nu trebuie efectuată pe eșantionul populației tale de studiu, ci pe o populație similară pe care nu-ți propui să o studiezi.
Apoi este necesar să treci la…
Pasul 3. Selectarea eșantionului
Acuratețea constatărilor tale depinde în mare măsură de modul în care selectezi eșantionul.
Obiectivul de bază al oricărui proiect de eșantionare este de a minimiza, în limita costurilor, decalajul dintre valorile obținute din eșantionul tău și cele predominante în populația studiată.
Premisa de bază în eșantionare este că un număr relativ mic de unități, dacă sunt selectate într-o manieră care să reprezinte cu adevărat populația studiată, poate oferi cu un grad suficient de ridicat de probabilitate… o reflectare destul de adevărată a populației de eșantionare care este studiată.
Atunci când selectezi un eșantion, trebuie să încerci să atingi două obiective cheie de eșantionare pentru evitarea prejudecății în selectarea unui eșantion; şi atingerea preciziei maxime pentru o cheltuială dată de resurse.
Trebuie să cunoști modelele de eșantionare, precum și punctele forte și punctele slabe ale fiecăruia și situațiile în care pot sau nu pot fi aplicate… pentru a-l selecta pe cel mai potrivit studiulu tău.
Tipul de strategie de eșantionare pe care o utilizezi îți va influența capacitatea de a face generalizări din rezultatele eșantionului despre populația studiată și tipul de teste statistice pe care le poți aplica datelor. Mai multe despre acestea găsești în Modulul 5.
Ultimul pas din planificarea unui proiect de cercetare constă în…
Pasul 4. Scrierea propunerii de cercetare
După ce ai făcut toată munca pregătitoare, următorul pas este să pui totul laolaltă într-un mod care să ofere informații adecvate despre studiul tău de cercetare.
Acest plan general, numit propunere de cercetare, spune unui cititor despre problema ta de cercetare și despre modul în care intenționezi să o analizezi.
În linii mari, funcția principală a unei propuneri de cercetare este de a detalia planul operațional pentru obținerea răspunsurilor la întrebările tale de cercetare.
Procedând astfel, asiguri liniștește cititorilor (coordonator, profesori din comisie etc.) referitor la validitatea și metodologia de a obține răspunsuri în mod corect și obiectiv.
O propunere de cercetare trebuie să furnizeze următoarele informații despre studiul tău:
– ce îți propui să faci;- cum intenționezi să continui;- de ce ai selectat strategia propusă.
Prin urmare, ar trebui să conțină următoarele informații despre studiul tău:
– o declarație a obiectivelor studiului;
- o listă de ipoteze, dacă testezi vreuna;
- designul studiului pe care ți-l propui să îl utilizezi;
- cadrul pentru studiu;
- instrumentele de cercetare pe care intenționezi să le utilizezi;
- informații despre dimensiunea eșantionului și proiectarea eșantionării;
- informații despre procedurile de prelucrare a datelor;
- o schiță a capitolelor propuse pentru raport;
- problemele și limitările studiului; și
- intervalul de timp propus
Dacă vrei să știi exact cum aplici aceste informații, ai nevoie de exemple și formulări despre cum să faci partea de design al cercetării, cum construiești instrumentele de cercetare, cum selectezi eșantionul și cum scrii propunerea de cercetare… înscrie-te în programul Diplomade10.
Apasă pe butonul albastru, ca să afli mai multe detalii.
Despre Lorena
Salut,
Sunt Lorena și sunt primul coach de scriere academică din România.
Sunt doctor în economie și am finalizat și un program de postdoctorat la o universitate de renume.
Din 2021 am devenit fondatoarea Diplomade10.ro.
Am fondat această școală pentru a-i ajuta pe studenți, masteranzi și doctoranzi să scape de teama de ce vor scrie în lucrare și mai ales cum vor scrie.
Este nevoie să evoluăm în domeniul cercetării, să venim cu noi soluții pentru a face o lume mai bună.
Dacă ai orice nelămuriri, te rog să-mi scrii.
