Bun găsit,
O problemă care poate fi confuză în scrierea lucrărilor academice este în ce circumstanțe, poți utiliza surse non-academice, nerevizuite de colegi, cum ar fi articole de știri, bloguri, podcasturi sau videoclipuri YouTube în scrierea lucrării. Profesorii tăi se grăbesc să sublinieze că nu ar trebui, dar apoi par să existe întotdeauna excepții. Această postare analizează mai detaliat care sunt aceste excepții, cum să le folosești și ce capcane trebuie evitate.
Cât de diferite sunt sursele academice
Primul lucru de care trebuie să fii conștient, totuși, este că sursele academice ar trebui să formeze întotdeauna coloana vertebrală a discuției tale. Sursele non-academice ar trebui să fie întotdeauna un plus la aceasta și nu ar trebui să le înlocuiască niciodată. Acest lucru ar trebui să fie reflectat în bibliografia ta. Nu ar trebui să existe o reducere a surselor academice în detrimentul celor non-academice.
Acest lucru se datorează unuia dintre principiile scrierii academice: punctul de plecare al oricărui studiu, cărți, articol de jurnal, lucrare sau eseu academic este întotdeauna să se uite la ceea ce există deja pe această temă.
Ce au scris alți savanți despre el și cum se construiește cartea/articolul/eseul tău pe acest corp de cunoștințe existent?
În ierarhia revendicărilor de cunoștințe (cel puțin așa cum o văd academicienii), studiile academice, adică cele care au fost efectuate de personal pregătit la universitate, de obicei în cadrul instituțional al unei universități, și revizuite de colegi înainte de publicare (peer-review), sunt considerate cea mai bună calitate. Și numai pe aceste fundații eseul sau lucrarea ta va fi considerată o lucrare solidă și de încredere.
[Explicare rapidă: „Peer-review (Evaluarea de la egal la egal)” se referă la un proces prin care articolele din jurnalele academice (și într-o oarecare măsură cărțile) trebuie să parcurgă înainte de publicare. Acestea sunt revizuite și validate de „colegi”, experți în domeniul de studiu. Toate articolele din jurnalele academice trec prin acest proces și majoritatea sunt modificate conform sugestiilor recenzorilor. Aceasta este o metodă de control al calității și se asigură că orice date și orice declarație de cunoștințe sunt publicate sunt solide și de încredere.]
Utilizarea si neutilizarea surselor necademice
Există în esență trei moduri legitime în care poți utiliza surse non-academice.
Primul este pentru ilustrare.
Acesta este momentul în care iei exemple raportate în știri care servesc ca ilustrare a unui subiect pe care îl discuți.
Aceasta poate fi o completare puternică la lucrarea ta, mai ales dacă adaugă exemple actuale și, într-un fel, ajută la contextualizarea lucrării tale cu ceea ce se întâmplă în prezent în lume. Cu toate acestea, există câteva recomandări pe care ar trebui să le urmezi aici.
În primul rând, asigură-te că sursele tale de știri sunt de bună calitate și, de încredere, acestea ar trebui să fie cel puțin „suficient de fiabile”, surse de renume.
Jurnalismul de bună calitate, cum ar fi The Times, Guardian, Economist, Ziarul Financiar etc. este bine.
Ferește-te de publicațiile mai tabloid. Și urmează instrucțiunile de referință prezentate mai jos. Dacă dorești să citezi statistici sau alte date discutate în articolul de știri, ar trebui să urmărești întotdeauna aceste date până la studiul real care a fost efectuat și să citezi acel studiu mai degrabă decât articolul de știri.
Al doilea caz este atunci când utilizezi surse non-academice ca obiect al analizei tale.
Aceasta poate fi o analiză sistematică a discursului, în care examinezi modul în care, de exemplu, clasa socială este discutată în publicațiile din ziare sau modul în care ideile neoliberale au fost încorporate în discursurile și textele politice ale New Labour (un studiu celebru) scris de Norman Fairclough. Acest articol rapid de recenzie de 4 pagini (JSTOR) oferă o impresie bună despre cum poate arăta o astfel de analiză sistematică a discursului.
Poți folosi o analiză a discursului asupra modului în care corupția a fost discutată în perioadele formative ale statului național modern din România și Marea Britanie, în ziare, documente juridice și dezbateri parlamentare.
Al treilea exemplu, oarecum mai puțin obișnuit, de utilizare a surselor non-academice în lucrarea ta este atunci când dorești să discuți o afirmație sau o ipoteză făcută, de exemplu, într-un editorial al unui ziar, un discurs politic sau un blog sau un podcast al unui renumit academic.
Acest ultim exemplu poate deveni confuz, deoarece persoana care scrie în lucrare este din domeniul academic, dar formatul de unde a fost preluat conținutul este non-academic.
Utilizarea unor astfel de afirmații sau ipoteze din surse non-universitare nu este foarte comună, deoarece, de obicei, sursele academice ne oferă o mulțime de astfel de afirmații și ipoteze.
Într-adevăr, cazul lor de utilizare tinde să fie pe subiecte care nu au fost cercetate pe larg (încă).
Un exemplu aici ar putea fi o afirmație despre impactul unei noi tehnologii sau platforme de socializare sau efectul pe care l-a avut o anumită politică nouă.
Modul în care aceste ipoteze sunt apoi utilizate într-un eseu academic sau o lucrare de cercetare este de obicei pentru a examina dacă aceste afirmații sunt adevărate sau nu, ceea ce este într-adevăr o ipoteză, o afirmație care trebuie testată.
Acestea pot fi folosite ca pilon în lucrarea ta, unde folosești această afirmație în introducerea ta, iar lucrarea continuă apoi să facă demonstrații, folosind dovezi și raționament critic, cum nu este cazul.
Dacă vrei să nu ai probleme legate de plagiat sau că va fi respinsă lucrarea ta pentru că nu îndeplinește dorințele coodonatorului tău, cum se întâmplă deseori… te invit în programul Diplomade10.
De asemenea, dacă vrei să știi cum să-ți începi scrierea lucrării și ce să conțină fiecare capitol în parte… te invit în programul Diplomade10.
Alături de mine vei știi cum trebuie să arate concret întreaga lucrare.
Obține acum cea mai bună lucrare… apasă pe butonul albastru pentru a descoperi mai multe detalii.
Până data viitoare îți urez spor la scris!
Despre Lorena
Salut,
Sunt Lorena și sunt primul coach de scriere academică din România.
Sunt doctor în economie și am finalizat și un program de postdoctorat la o universitate de renume.
Din 2021 am devenit fondatoarea Diplomade10.ro.
Am fondat această școală pentru a-i ajuta pe studenți, masteranzi și doctoranzi să scape de teama de ce vor scrie în lucrare și mai ales cum vor scrie.
Este nevoie să evoluăm în domeniul cercetării, să venim cu noi soluții pentru a face o lume mai bună.
Dacă ai orice nelămuriri, te rog să-mi scrii.