Se pare că există nenumărate modalități de a pune întrebări participanților la sondaje.
Varietatea tipurilor de întrebări poate fi atât o binecuvântare sau nu.
A avea mai multe moduri de a pune întrebări oferă cercetătorului opțiuni mai bune pentru a evalua opinia respondentului.
Dar tipul greșit de întrebare poate nu reuși să surprindă ceea ce este intenționat, să deruteze respondenții sau chiar să conducă la decizii incorecte.
În cadrul sondajelor, întrebările pot fi clasificate în linii mari ca deschise sau închise. Întrebările închise în sine pot fi clasificate în întrebări cu răspunsuri multiple sau scale de evaluare.
Întrebările cu alegere multiplă (de exemplu, vârsta, nivelul de educație) sunt de obicei mai simple pentru cercetătorii cu puțină experiență în sondaj. Când sunt scrise corect, sunt, de asemenea, simple pentru respondenți, deoarece de obicei implică selecții concrete.
Cu toate acestea, scalele de evaluare implică de obicei solicitarea participanților să evalueze concepte abstracte, cum ar fi satisfacția, ușurința sau probabilitatea de a recomanda. Selecția itemului poate avea un impact mare atât asupra răspunsurilor, cât și asupra interpretării.
Există diferite moduri de clasificare a scalelor de evaluare și ușoare variații pot duce la scale de evaluare cu aspect diferit, chiar dacă sunt variații pe aceeași scară.
Iată 15 scale:
1. Scală numerică liniară
Într-o scală numerică liniară, participanții oferă un răspuns numeric la o întrebare sau o afirmație. Acestea pot include lucruri precum satisfacția, ușurința, favorabilitatea mărcii, importanța caracteristicilor sau probabilitatea de a recomanda.
Întrebarea simplă unică (SEQ) și probabilitatea de a recomanda elementul utilizat în NPS sunt exemple de scale numerice liniare. Scale numerice liniare au de obicei cel puțin punctele finale etichetate (etichetarea, punctele neutre și numărul de opțiuni de răspuns sunt subiectele altor articole).
2. Likert
Scala clasică Likert indică participanții care sunt de acord sau dezacord (sau aprobă/dezaprobă) cu mai multe afirmații. Când numerele sunt asociate cu fiecare opțiune de răspuns, elementul Likert poate fi văzut ca un caz special al scalei numerice liniare. Elementul clasic Likert folosește o scală de răspuns în 5 puncte, dar puteți folosi și 7, 9 sau alte puncte.
Deși cineva va avea o părere puternică cu privire la numărul „corect” de pași. Deoarece scala de răspuns este de acord, asigurați-vă că itemii sunt expresii cu care participanții pot fi de acord sau dezacord. Scala de utilizare a sistemului (SUS), SUPR-Q și UMUX-Lite folosesc o scară Likert cu valori numerotate.
3. Matricea de evaluare multiplă
Întrebarea matriceală este o modalitate compactă de a prezenta mai multe elemente numerice liniare și este metoda tipică pentru afișarea elementelor Likert. Probabil că nu este diferit din punct de vedere tehnic de o scară numerică liniară, dar am separat-o pentru că sunt atât de populare pentru sondajele online.
De exemplu, atunci când participanții își evaluează atitudinea de marcă, este obișnuit să se folosească o matrice similară cu următoarea.
Încercați să nu folosiți prea multe dintre acestea într-un sondaj, deoarece poate fi copleșitor pentru respondenți.
4. Scale de frecvență
Înțelegerea cât de des oamenii efectuează (sau cred că efectuează) acțiuni ajută la planificarea produsului, ca în exemplul de mai jos. Atunci când enumerați frecvența acțiunilor, luați în considerare atât un anumit număr de ori (de exemplu, în fiecare zi), cât și intervale de timp mai generale (uneori, întotdeauna, niciodată – denumită scară de frecvență verbală). De asemenea, asigurați-vă că frecvențele sunt ordonate succesiv și bine înțelese. De exemplu, este ocazional mai frecvent decât uneori?
Când măsurăm atitudinile utilizatorilor față de ușurința de utilizare a site-urilor web sau a software-ului care utilizează SUS sau UMUX-Lite, întrebăm cât de des folosesc participanții software-ul cu o scară de frecvență verbală similară cu cea de mai jos. Frecvența de utilizare prezice adesea atitudinile.
5. Scala de clasare forțată
Scalele de clasare forțate sunt bune pentru prioritizarea caracteristicilor produsului. Faptul ca participanții să își evalueze interesul pe o scară numerică liniară poate duce la problema importanței fiecărei caracteristici, deoarece nu există nicio descurajare pentru a evalua totul înalt.
Recomand să păstrați numărul de articole la mai puțin de 10 atunci când este posibil și să le randomizați ordinea de prezentare. Cu fiecare opțiune, respondenții trebuie să revizuiască lista pentru a lua o decizie privind clasarea. Pentru a clasa 20 de articole, de exemplu, participanții trebuie să facă 19 treceri prin lista în continuă micșorare.
Acest proces este mai ușor cu o interfață de tip drag-and-drop, ca în articolul MUIQ de mai jos, dar forțarea oamenilor să clasifice articolele despre care au puțină părere poate duce la abandon sau la erori. Devine destul de laborios să clasați multe articole. Dacă lista dvs. este lungă, luați în considerare un tip de întrebare „alegeți câteva” (vezi #6).
6. Alegeți unele (a.k.a Sarcină de top)
Când aveți o listă lungă pe care participanții să o acorde prioritate (de exemplu, mai mult de 10 și mai ales mai mult de 20), dar nu doriți ca aceștia să fie nevoiți să clasifice toate elementele, solicitați participanților să selecteze un subset fix, cum ar fi 3 sau 5. este ceea ce facem pentru o analiză a sarcinilor de top.
Din nou, este important să randomizați ordinea pentru a evita ca articolele din apropierea de sus să fie favorizate. În mod surprinzător, am descoperit că această tehnică brută durează o fracțiune din timp ca clasare forțată și dă rezultate foarte asemănătoare.
7. Scala de comparație pereche
Când doriți să forțați să alegeți între două alternative (un fel de mini-rank), cum ar fi o preferință pentru un site web, o marcă sau un design, utilizați o scală de comparație asociată.
Comparațiile împerecheate pot fi utilizate și pentru anumite atribute ale unui site web, produs sau mărci, așa cum se arată mai jos, pentru diferite aspecte ale site-urilor a două site-uri de închiriere de mașini. Ele sunt, de asemenea, utilizate în tipurile de întrebări avansate, cum ar fi cu Max-Diff.
Elementele nu trebuie să fie doar text. Puteți prezenta imagini (cum ar fi modele alternative) sau videoclipuri pentru ca respondenții să își selecteze preferințele.
8. Scala comparativă/Intensitatea comparativă
Puteți solicita participanților să își evalueze preferințele și puterea preferințelor într-un singur element, folosind o scală comparativă. Scala de mai jos cere participanților să-și evalueze preferința și intensitatea pentru două companii de închiriere de mașini pe patru atribute ale site-ului web.
Poate fi folosit și pentru a evalua preferințele participanților față de un benchmark extern cunoscut, cum ar fi un brand sau un site web celebru (cum ar fi Amazon).
9. Scala Diferenţială Semantică
Când doriți să evaluați unde se încadrează participanții într-un continuum de adjective sau atribute, utilizați o scală diferențială semantică. Trebuie să furnizați termeni polari opuși clari (cum ar fi de la cald la rece) – care poate fi ușor în principiu, dar greu în practică. Din acest motiv, nu le folosim la fel de des și preferăm următoarele două opțiuni.
Scala diferențială semantică de mai jos cere participanților să evalueze experiența lor cu Netflix pe două elemente.
10. Lista de verificare a adjectivelor
Atunci când se evaluează atitudinea mărcii, lista de verificare a adjectivelor este o bază. Este, de asemenea, tehnica folosită în Microsoft Desirability Toolkit. În loc să aliniați adjectivele opuse, le puteți enumera (de obicei, un amestec de pozitive și negative) pentru ca participanții să le selecteze. Din nou, îți pune în mod aleatoriu ordinea prezentării.
11. Scala semantică a distanței
O modalitate de a evita problema de a fi nevoiți să găsească polari opuși pe scara diferențială semantică, dar totuși participanții să evalueze fiecare adjectiv este ca respondenții să evalueze un adjectiv, un termen sau o frază și să ofere un anumit nivel de intensitate. Este un fel de încrucișare între scara adjectivă și scara diferențială semantică.
12. Sumă fixă
Când aveți nevoie de răspunsuri pentru a adăuga o sumă fixă, cum ar fi 100% sau o sumă cheltuită (de exemplu, 100 USD), o abordare cu sumă fixă poate funcționa. Poate fi o altă modalitate de a forța respondenții să decidă care caracteristici sunt mai importante decât altele și este o tehnică populară pentru a evalua importanța noilor funcții sau chiar modul în care participanții își alocă bugetul (cum ar fi exemplul de mai jos).
Veți dori să minimizați încărcarea mentală pe care o puneți respondentului dvs. prin afișarea unui total cumulat al valorilor pe care le-a introdus și a ceea ce a mai rămas (așa cum se arată în exemplul MUIQ de mai sus).
13. Matrice compusă
Puteți într-adevăr să înghesuiți o mulțime de lucruri într-o singură întrebare folosind liste derulante sau câmpuri de text în loc de butoane radio sau casete de selectare. Matricea compusă are ca participanți să evalueze două dimensiuni în același timp; de exemplu, importanța funcțiilor în funcție de tipul de dispozitiv pentru operațiunile bancare online.
14. Scale picturale/grafice
În loc să aleagă un număr, participanții pot răspunde la imagini, cum ar fi stele, așa cum se face pe Amazon și Netflix. Stelele reprezintă o cantitate care poate fi mediată similar scalelor numerice liniare.
Scalele picturale pot fi deosebit de utile atunci când participanții ar putea să nu vorbească bine limba țintă sau chiar să aibă dificultăți de comunicare (de unde și utilizarea pe scară largă în mediile medicale).
15. Scală vizuală analogică/glisor
Imaginați-vă o scară numerică liniară care nu avea puncte discrete (de exemplu, de la 1 la 7), dar le permitea participanților să selecteze orice valoare între ele. Aceasta este ideea din spatele Scalei Analogice Vizuale (VAS), numită adesea doar o scară glisară. Analogul este continuum-ul pe care glisorul îl reprezintă; de exemplu, de la extrem de dificil la extrem de ușor în exemplul de mai jos.
Impactul atributelor scalelor cursorului (etichete, afișarea valorilor, poziția de pornire a glisorului) este încă investigat.
Dacă vrei să știi cum să-ți construiești chestionarul sau vrei să știi cum să faci analiza lui în SPSS sau Excel, hai în programul Diplomade10, unde te învăț cum să-ți construiești cel mai bun chestionar și să realizezi cea mai bună analiză și interpretare a datelor statistice.
Apasă pe butonul albastru pentru mai multe detalii,
Despre Lorena
Salut,
Sunt Lorena și sunt primul coach de scriere academică din România.
Sunt doctor în economie și am finalizat și un program de postdoctorat la o universitate de renume.
Din 2021 am devenit fondatoarea Diplomade10.ro.
Am fondat această școală pentru a-i ajuta pe studenți, masteranzi și doctoranzi să scape de teama de ce vor scrie în lucrare și mai ales cum vor scrie.
Este nevoie să evoluăm în domeniul cercetării, să venim cu noi soluții pentru a face o lume mai bună.
Dacă ai orice nelămuriri, te rog să-mi scrii.